Atenția
Atenția descrie o funcție complexă a creierului nostru și este adesea asimilată cu concentrarea. Cu toate acestea, termenul de atenție este utilizat și în contexte diferite. Atenția nemijlocită descrie o stare de pregătire generală pentru a reacționa, atenția selectivă controlează procesarea stimulilor senzoriali, iar atenția divizată descrie capacitatea creierului de a procesa în paralel informații din diferite surse.
Conținut
Atenția este o funcție complexă a creierului nostru, care face parte din evoluția lui Homo Sapiens. Termenul de atenție are diferite semnificații în funcție de contextul în care îl folosim. În contextul general (școlar), atenția este foarte des asimilată cu concentrarea. Cu toate acestea, concentrarea este doar un aspect al atenției. Dacă privim atenția într-un mod mai diferențiat, înțelegem diferitele sale roluri în procesele de percepție și de reacție și faptul că joacă un rol esențial și funcțional în sistemul nostru perceptiv.
Selecția stimulilor primiți este controlată în zonele "vechi" ale creierului (cerebelul, sistemul reticular). Diferitele sisteme de atenție enumerate mai jos se referă la diferite simțuri sau procese din organism. În fiecare etapă de procesare, impresiile senzoriale neesențiale sunt filtrate. Lobul parietal, partea din creier și din sistemul nervos central care este responsabilă în primul rând de sarcinile senzoriale, este apoi responsabilă de procesarea ulterioară a stimulilor și de alocarea resurselor. Lobul frontal, un al doilea lob de sub frunte alături de lobul parietal, preia executarea unui plan, controlează reacțiile și răspunsurile motorii.
În principiu, se face o distincție între
atenția nedirecționată
atenția direcționată (selectivă)
atenția pe termen lung și
atenția divizată.
Atenția nedirecționată
Atenția nedirecționată se referă la o stare de disponibilitate generală de a reacționa și de vigilență.
În funcție de tipul de activare, se face o distincție între un nivel permanent de activare care - în funcție de factori precum momentul zilei - controlează starea organismului (= vigilența tonică).
Dacă o situație necesită o creștere bruscă a atenției, urmează o reacție de alarmă sau de orientare. Receptorii senzoriali se concentrează asupra unui stimul (= vigilență fazică). În principiu, atenția înseamnă o competiție de programe ale diferiților centri din creier, care reacționează în funcție de probabilitatea sau puterea stimulului.
Oboseala, monotonia, dar, bineînțeles, și lipsa de motivație interioară a individului îi pot perturba disponibilitatea generală de reacție și vigilența.
Atenția direcționată
Atenția direcționată sau selectivă controlează procesarea ulterioară a intrărilor senzoriale.
Fie persoana (receptorul) poate selecta ea însăși anumiți stimuli senzoriali. Acest lucru se numește "control de intrare" sau alegere orientată spre un scop.
Cu toate acestea, stimulii senzoriali deosebit de puternici controlează selecția pe cont propriu - indiferent de obiectivele persoanei.
Capacitatea de concentrare face parte din atenția dirijată, este capacitatea de a se concentra asupra unei surse de stimuli.
Atenția selectivă înseamnă capacitatea de a face distincția între lucrurile importante și cele neimportante și de a direcționa atenția, cu un grad ridicat de flexibilitate cognitivă, către mai multe surse diferite de stimuli. Perturbațiile din exterior sau din interior împiedică capacitatea de a fi atent.
Atenția pe termen mai lung
Acest tip de atenție face posibilă desfășurarea unei activități cognitive pe o perioadă mai lungă de timp. Creierul este capabil să absoarbă și să stocheze informații timp de ore întregi - de exemplu, în timpul unei prelegeri sau atunci când studiază pentru un examen.
Problemele pot apărea și aici din cauza lipsei de motivație, a monotoniei sau a oboselii.
Atenția divizată
Termenul de atenție divizată descrie capacitatea creierului de a procesa și de a reacționa la informații din diferite surse în paralel. În acest fel, pot fi efectuate simultan diferite acțiuni, ceea ce este extrem de important în multe situații de zi cu zi (de exemplu, conducerea unei mașini).
Cu toate acestea, această capacitate se referă în primul rând la executarea proceselor automate care nu necesită un control conștient suplimentar. Aceste procese sunt apoi excluse din conștiința conștientă în timpul execuției. Cu toate acestea, dacă apare o problemă în timpul executării unei acțiuni care necesită atenție sau dacă executarea acțiunii nu a fost încă complet automatizată, atunci capacitatea de atenție divizată este în mod clar limitată sau chiar imposibilă. Care sunt cauzele acestei limitări? Atunci când apare o problemă, controlul conștient este declanșat automat. Acest lucru supraîncarcă capacitatea memoriei de lucru. Cu toate acestea, deoarece nu ne putem îndrepta atenția conștientă decât către un singur proces la un moment dat, acest lucru duce la un blocaj.
Ce înseamnă acest lucru pentru practica mea didactică?
Atenția este o condiție prealabilă esențială pentru învățare. Prin intermediul atenției, stimulii primiți sunt procesați mai departe în creier. Atenția este, bineînțeles, o capacitate a creierului de a se concentra, dar, pe de altă parte, atenția apare, de asemenea, din curiozitate sau motivație, de exemplu. Cu toate acestea, atenția poate fi, de asemenea, suprasolicitată dacă trebuie absorbite prea multe informații.
Întrebare de reflecție
Ce măsuri ar putea contribui la promovarea atenției în cadrul unui proces de învățare?
Quiz
1) Termenul de atenție divizată descrie abilitatea creierului de a
A) de a trece de la o activitate la alta între diferite activități
B) de a procesa simultan informații diferite
2) Termenul de atenție selectivă descrie capacitatea creierului de a
A) de a distinge informațiile importante de cele neimportante
B) de a absorbi informații pe o perioadă mai lungă de timp