Moduri de învățare

Diferitele tipuri de învățare sunt rezumate sub termenul general de învățare. Deosebit de importantă pentru dezvoltarea noastră este învățarea prin proces: un proces continuu de îmbunătățire a bazei de informații și a calității informațiilor, precum și învățarea implicită, adică învățarea accidentală în timpul executării unei acțiuni.

Glosar

Învățarea implicită → Învățarea întâmplătoare sau ocazională. Nu sunt necesare cerințe speciale de atenție, învățarea se produce de la sine, ca să spunem așa.

Învățarea prin proces → Un proces continuu cu o îmbunătățire a domeniului de aplicare și a calității informațiilor. Un exemplu tipic de învățare prin proces este învățarea motrică.

Curba de învățare → Descrie creșterea exponențială inițială și apoi aplatizarea succesului învățării atunci când se exersează o abilitate.

Abilitate → Integrează abilitățile într-un context mai larg în care aspectele comportamentale joacă, de asemenea, un rol major, cum ar fi cititul, scrisul sau practicarea unui sport.

Conținut

Învățarea informațiilor exacte

Învățarea informațiilor exacte se concentrează pe achiziția și stocarea de informații care pot fi recuperate din memorie atunci când este necesar. Trebuie învățate o singură dată (cum ar fi un număr de telefon) și astfel se încheie procesul de învățare. Cu toate acestea, ar putea fi necesară actualizarea acestor informații în cazul în care acestea nu au fost reamintite pentru o perioadă lungă de timp. Învățarea faptică este, de obicei, o învățare intenționată, adică cineva învață în mod intenționat pentru a avea la dispoziție o anumită informație la un moment dat. Cu toate acestea, memoria umană pentru numere sau conținut, de exemplu, este relativ limitată în comparație cu memoria pentru imagini, experiențe, emoții sau locuri. Prin urmare, există diverse tehnici de memorare pentru a recupera astfel de informații abstracte, în care aceste informații sunt încorporate și interconectate în contextul unor povești sau imagini.

Învățarea factuală este adesea o învățare intenționată. Învățarea intenționată este învățarea care are ca scop atingerea unor abilități autodeterminate și, prin urmare, urmează de obicei un obiectiv de învățare explicit. Învățarea intenționată poate fi inițiată de către sine, dar și de către o altă persoană, cum ar fi un profesor.

Învățarea prin proces

Învățarea prin procese este un proces continuu, cu o îmbunătățire a cantității și calității informațiilor. Un exemplu tipic de învățare prin procese este învățarea motrică, cu o îmbunătățire continuă a preciziei, a necesarului de energie și a timpului necesar pentru a efectua o anumită mișcare. Acest proces urmează, de obicei, o curbă de învățare tipică, în care, după o stagnare inițială, se înregistrează o îmbunătățire exponențială, dar aceasta se stabilizează pe măsură ce se apropie de performanța maximă realizabilă (efect de plafon).

Învățarea prin procese este adesea o învățare implicită, numită și învățare accidentală sau ocazională. Se învață în mod automat, de exemplu, în timpul executării unei acțiuni. Spre deosebire de învățarea intenționată, obiectivele sau conținuturile învățării nu sunt cunoscute în mod direct de către cel care învață. De asemenea, de multe ori este dificil să se exprime în cuvinte rezultatul învățării. Nici în timpul învățării implicite nu sunt necesare cerințe speciale de atenție; învățarea se produce de la sine, ca să spunem așa. Cu toate acestea, există și alte condiții prealabile utile pentru învățarea implicită, cum ar fi un mediu de învățare divers și destinat concentrării. Cu cât sunt realizate mai multe acțiuni în acest mediu de învățare, cu atât mai bine funcționează învățarea implicită. Multe dintre competențele pe care le învață copiii se bazează pe învățarea implicită.

Învățarea motrică este, de asemenea, de obicei, o învățare implicită. În general, învățarea motrică este o îmbunătățire a abilităților motorii prin monitorizarea regularității, preciziei și eficienței mișcărilor. Acest lucru este inițial important în învățarea mișcărilor simple, cum ar fi reflexele, mișcările bazale (cum ar fi apucarea sau mersul) dar mai târziu este necesar și pentru mișcări și abilități mai complexe.

Termenul de competență depășește simpla abilitate. Competența necesită o abilitate drept condiție prealabilă. Cu toate acestea, ea leagă abilitatea de un context mai larg în care aspectele comportamentale joacă, de asemenea, un rol important. Abilitățile sunt, de exemplu, vorbitul, cititul, scrisul, calculul, cântatul la un instrument sau practicarea unui sport. Prin urmare, o competență nu descrie doar abilitatea, ci include și persoana însăși în acțiune. Acesta este un aspect important al exprimării individuale a competențelor.

Ce înseamnă acest lucru pentru practica mea didactică?

Chiar dacă multe dintre "obiectele de învățare" par inițial a fi date exacte, învățarea prin procese poate juca și în acest caz un rol important. Învățarea factuală are un domeniu de aplicare relativ limitat, în timp ce învățarea prin procese include și imagini, experiențe sau emoții și, astfel, îmbunătățește considerabil performanța memoriei. De exemplu, elevii își vor putea aminti mai bine un experiment de fizică decât formulele pure care reprezintă în mod abstract o lege fizică.

Întrebare de reflecție

De ce învățarea factuală poate fi descrisă mai mult ca informație, iar învățarea prin proces mai mult ca cunoaștere?

Quiz

1) Învățarea motrică este de obicei

A) Învățarea prin fapte
B) învățarea prin procese
C) învățarea intenționată

2) În învățarea implicită

A) obiectivele învățării nu sunt cunoscute
B) obiectivele învățării sunt date în mod explicit

Răspunsuri

1️⃣ → B) învățarea prin procese
2️⃣ → A) obiectivele învățării nu sunt cunoscute